Horia Sima despre „omul nou”

Recent, am găsit pe platforma de luptă anti-sistem „voxr.com” un interviu preţioas acordat de Comandantul Horia Sima unui interlocutor spaniol în anul 1977. Interviul aruncă lumină asupra unor tematici precum: „omul nou” legionar în raport cu fascismul, asemănările şi deosebirile dintre legionarism şi fascism, prigoana carlistă din 1939, colaborarea cu Ion Antonescu, poziţia germanilor în regeliunea antonesciană, etc.   Pînă în acest moment nu am găsit şi varianta română a interviului. Iată de ce voi încerca să redau ideile Comandantului în articolul de faţă, precum şi în altele ce vor urma.

 – După Codreanu, legionarul trebuie să devină un „om nou”. Această terminologie a fost proprie şi fascismului, lucru ce l-a făcut pe profesorul De Felice să considere că fascismul ar fi un derivat al revoluţiei franceze. Care sunt caracteristicile omului nou legionar şi prin ce diferă acesta de conceptul fascist?

– Terminologia „omului nou” este foarte răspîndită în istorie, precum şi printre marii reformatori. Expresia dată a fost folosită frecvent încă din timpul creştinismului primar; şi iată că azi a fost adoptată chiar şi de comunişti. Spre exemplu, presa din ţările de după cortina de fier, afirmă că scopul educaţiei trebuie să fie formarea „omului nou” care să corespundă idealului marxist – adică un individ lipsit de virtuţi, personalitate şi gîndire liberă.

Este logic să recurgi la acest termen. Orice transformare politico-socială a unei naţiuni , în orice epocă, presupune şi un efort susţinut în vederea schimbării mentalităţii curente. Deci, „vechiul” şi „noul” se ceartă, intră în conflict. Rezultatul poate fi ori eşecul încercării temerare în faţa tăriei vechii concepţii, ori victoria omului nou.

Interpretarea profesorului De Felice este forţată. Fascismul nu are nici o legătură cu Revoluţia Franceză. Pot exista unele aparenţe, unele coincidenţe, dar spiritul fascismului este cu totul altul, ceea ce este esenţial.  Fascismul este o creaţie revolutionară opusă ideilor revoluţiei franceze.

Fascismul este un lucru specific Italiei, o reacţie specifică a poporului italian în momentul unei crize totale a statului. În fascism s-a manifestat eternul naţionalism italian prin care se explică procesele „Resorgimento” şi „Muvimento”.

Fascismul nu este expresia unei clase, aşa cum unii doresc să se interpreteze, ci este expresia „totalităţii” naţionale. În fascism au fost reprezentate toate clasele sociale, începînd de la aristocraţie şi pînă la cei mai simpli muncitori. Fasciştii au fost în primul rînd fii ai patriei, şi în al doilea rînd – reprezentanţii unor interese profesionale.

Caracteristicile omului nou ar fi următoarele. Există un mănunchi, sau un bloc de valori fundamentale: Om-Neam-Dumnezeu, bază pe care se ridică „omul nou” legionar. Înainte de toate, legionarul este conştient de existenţa acestor valori şi de ordinea lor ierarhică: el depune efort pentru a le realiza în cadrul propriei persoane. Odată bine ancorat în aceste principii, odată tranformat spiritual prin educaţia primită în Cuib (nume dat celulelor de bază ale Gărzii de Fier), el devine un agent de transformare al mediului din care face parte. Revoluţia interioară care are loc în sinea sa, el o propagă în afară, convingîndu-i şi pe alţii să adere la acest nou „fel de a fi”. Noii membri, la rîndul lor, procedează în acelaşi mod. Ei depun efort pentru a cîştiga alte noi elemente, şi astfel Mişcarea se propagă, sub impulsul unui dinamism extraordinar.

Diferenţa dintre „omul nou” legionar şi cel fascist constă în instrumentul educativ cu care se schimbă mentalitatea poporului. Mussolini avea „cultul statului”. El credea că statul, prin forţa sa colectivă, prin prestigiul său, prin scopurile sale imperiale, poate crea o naţiune de eroi.

Corneliu Codreanu se adresează individului, părţii pozitive a sufletului său. El caută să cultive anume această parte a sufletului, pentru a învinge „omul inferior”, păcătos. Astfel, individul devine un erou, în sensul unei forţe creatoare în serviciul neamului.

În faimosul articol despre întîlnirea cu Corneliu Codreanu, Julius Evola a expus clar diferenţele dintre fascism, naţional-socialism şi legionarism aşa cum le-a auzit chiar din cuvintele Căpitanului.

 

Reclame

2 răspunsuri

  1. Link către articolul lui Evola, te rog.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: