Să ne cunoaştem istoria. Statul lui Burebista.

Din prelegerile profesoarei Daniela Buga, Chişinău 2009.

1. Condiţiile apariţiei statelor la daci.

2. Premisele unificării geto-dacilor.

3. Personalitatea istorică a lui Burebista.

4. Limitele cronologice ale guvernării lui Burebista.

5. Hotarele geografice ale Daciei în timpul lui Burebista.

6. Politica internă a regelui Burebista.

7. Personalitatea istorică a lui Deceneu.

8. Politica externă a lui Burebista.

9. Soarta statului dac după moartea lui Burebista.

10. Concluzii şi încheiere. Citește în continuare

Să ne cunoaştem istoria. Relaţiile coloniştilor greci cu geto-dacii

Din prelegerile profesoarei Daniela Buga, Chişinău 2009.

Civilizaţia traco-geto-dacică înscrie o nouă etapă în evoluţie la începutul mileniului I a. Chr., cînd asistăm la separarea tracilor septemtrionali. Acest proces a decurs aproape concomitent cu Marea Colonizare Greacă (sec IX-VIII a. Chr.). Contemporanul lui Homer, Hesiodos din Boeţia, ne descrie spaţiul geografic unde vor pătrunde primii colonişti greci din Eufeea: „…pe acolo curge Istrul spumos, care se revarsă în Pontos, sărac în insule şi bogat în peşte…”. Atestămastfel o noză de admiraţie în scriele bătrînului cărturar grec, la fel ca şi în cuvintele lui Homer despre traci, în Iliada.

Se pare că aceste pămînturi au plăcut primilor colonişti greci pentru că, către secolul VII a. Chr.,  în zona pontică îşi desfac mărfurile locuitorii din Milet, care după tradiţie, întemeiază 90 de aşezări, formînd un adevărat imperiu colonial. La început, au fondat „apoikia Histria”, prin anul 657 a.Chr., singur aşezare dintr-un mic golf din apropierea lacului Sinoe. A urmat Olbia (la vărsarea Bugului), Apollonia, Odessos, Tomis, Tyras, precum şi alte aşezări care păstrează pînă azi urme ale grecilor. De fapt, nu se cunoaşte pînă unde au ajuns primii greci, dar în urma descoperirilor arheologice, s-au găsot vestigii antice graceşti pînă în Oltenia de azi, Moldova centrală şi de nord şi Muntenia.

Acestea sunt dovezi ale unui comerţ greco-autohton foarte intens, ceea ce dovedeşte gradul înalt de colaborare economică între cele două civilizaţii. Totdată, aceste conexiuni au fost de la început paşnice, întrucît Herodot ne descrie că „familiile nobile greceşti, îşi aleg un „oikestos” (căpetenie) , care însoţit de marele preot aleg locul pentru aşezare, poartă pe acolo focul sacru şi împart loturi egale coloniştilor.” Uneori, „oikestos” se căsătoreşte cu fiica regelui indigen, şi acest fapt consolidează şi mai mult relaţiile. Citește în continuare

Să ne cunoaştem istoria. Geto-dacii.

Din prelegerile profesoarei Daniela Buga, Chişinău 2009.

1. Aspectul etimologic al geto-dacilor.

2. Geţii şi dacii în viziunea autorilor antici.

3. Aria de răspîndire.

4. Limite cronologice.

5. Activitatea economică.

6. Structuri sociale la geto-daci.

7. Organizarea politică a geto-dacilor.

8. Moştenirea spirituală a geto-dacilor.

9. Concluzii şi încheiere.

1. Geto-dacii reprezintă o civilizaţie de tip „La Tene”, fiind practic sngura civilizaţie nord-balcanică, care a cunosut o evoluţie social-politică şi economică originală, pentru o durată de aproape un mileniu. Consideraţi de către tracologul I. Niculiţă ca fiind traci septemprionali, ei sînt totuşi reprezentaţi în mod separaţi în izvoarele timpului. Elenii au scris despre geţi, iar romanii despre daci, iată de ce chiar şi H. Daicoviciu consideră că este dificilă o diferenţiere între geţi şi daci. Cei mai buni făuritori ai epocii fierului după părerea lui H. Daicoviciu, geto-dacii reprezintă o civilizaţie nord-balcanică, cu multiple influenţe romane şi elene. Citește în continuare