O societate marxistă

Cu toate că de 20 de ani nu mai este sub influenţa directă a ateismului,  mentalitatea noastră socială încă se află cub influenţa celor 5 decenii de comunism.

Acest lucru îl putem observa din atitudinea pe care o au majoritatea cetăţenilor faţă de cler. De cele mai multe ori observăm o atitudine antipatică şi batjocoritoare. Acest tip de atitudine needucată este o moştenire a revoluţiei franceze şi a întregului proces de modernizare care a urmat-o. Fabulele, satirele şi alte glume în care se iau peste picior preoţii în special şi Biserica în general, sunt produsul acestui nou tip de mentalitate – modernizat, occidentalizat, cosmopolist, liberal. Este vorba de atitudinea pe care au avut-o toţi revoluţionarii de stînga de la 1789 încoace, fie că e vorba de Voltaire, Montesquieu, Kogălniceanu, Cuza, Lenin sau Kotovski.

Criticarea peste măsură a preoţilor şi batjocorirea lor este o atitudine de neîntîlnit şi de neconceput pentru poporul nostru. Populaţia rurală românească, încă de la formarea poporului român, a recunoscut în personalitatea preotului o autoritate socială şi duhovnicească importantă. La fel a fost şi în cazul domnitorilor români, marea majoritate a cărora au colaborat deschis şi fructuos cu Biserica şi cu preoţii: au ctitorit Biserici şi Mănăstiri, au deschis şcoli pe lîngă locaşurile de cult, au făcut donaţii importante pentru instituţiile ecleziastice din ţară şi  de peste hotare.

Nu trebuie să uităm importanţa colosală pe care au jucat-o unele feţe bisericeşti în afirmarea culturii româneşti în evul mediu: Mitropolitul Nifon al Ungrovlahiei, Mitropoliţii Varlaam şi Dosoftei ai Moldovei sau Mitropolitul Petru Movilă al Kievului.   Citește în continuare

Reclame

Horia Sima despre „omul nou”

Recent, am găsit pe platforma de luptă anti-sistem „voxr.com” un interviu preţioas acordat de Comandantul Horia Sima unui interlocutor spaniol în anul 1977. Interviul aruncă lumină asupra unor tematici precum: „omul nou” legionar în raport cu fascismul, asemănările şi deosebirile dintre legionarism şi fascism, prigoana carlistă din 1939, colaborarea cu Ion Antonescu, poziţia germanilor în regeliunea antonesciană, etc.   Pînă în acest moment nu am găsit şi varianta română a interviului. Iată de ce voi încerca să redau ideile Comandantului în articolul de faţă, precum şi în altele ce vor urma.

 – După Codreanu, legionarul trebuie să devină un „om nou”. Această terminologie a fost proprie şi fascismului, lucru ce l-a făcut pe profesorul De Felice să considere că fascismul ar fi un derivat al revoluţiei franceze. Care sunt caracteristicile omului nou legionar şi prin ce diferă acesta de conceptul fascist?

– Terminologia „omului nou” este foarte răspîndită în istorie, precum şi printre marii reformatori. Expresia dată a fost folosită frecvent încă din timpul creştinismului primar; şi iată că azi a fost adoptată chiar şi de comunişti. Spre exemplu, presa din ţările de după cortina de fier, afirmă că scopul educaţiei trebuie să fie formarea „omului nou” care să corespundă idealului marxist – adică un individ lipsit de virtuţi, personalitate şi gîndire liberă.

Este logic să recurgi la acest termen. Orice transformare politico-socială a unei naţiuni , în orice epocă, presupune şi un efort susţinut în vederea schimbării mentalităţii curente. Deci, „vechiul” şi „noul” se ceartă, intră în conflict. Rezultatul poate fi ori eşecul încercării temerare în faţa tăriei vechii concepţii, ori victoria omului nou. Citește în continuare