Siria – un război finanţat din exterior

al-qaeda.terrorDin partea a doua a interviului dat de Ali Al-Ahmed, reprezentant al Uniunii comerciale ruso-siriene. Sursa: ANNA-News.

– În Siria există şi o elită economică, formată din cei mai influenţi oameni de afaceri. Care este poziţia lor în acest conflict? Din unele surse am înţeles că unii dintre dînşii susţin opoziţia…

– Sincer să vă spun, există şi astfel de oameni de afaceri. Dar ei nu locuiesc în interiorul ţării, ci peste hotare – în Arabia Saudită sau Qatar. Iar nu puţini dintre dînşii locuiesc în Turcia. Acest lucru este deja ştiut: cercuri financiare influente din ţările sus-enunţate susţin material, financiar şi logistic terorismul din interiorul Siriei.
Însă dînşii cît pot să finanţeze? Pot da 1 milion de doalari, 10 milioane, 100 de milioane… Dar, aici este vorba de miliarde de dolari, aruncaţi în susţinerea insurgenţilor. Este cert că există o sursă de finanţare mult mai puternică şi ascunsă. De altfel, businessmanii din Arabia Saudită, Turcia şi Qatar nu sunt decît o umbrelă în această ecuaţie. Iar conform informaţiei noastre, principala sursă de finanţare sunt guvernele ţărilor menţionate anterior.

Vorbim aici de finanţarea directă a insurgenţilor, precum şi de livrarea de arme de porducţie străină. Proiectilele cu care sunt doborîte elicopterele, aruncătoarele de grenade anti-tanc precum şi majoritatea armelor opozanţilor sunt foarte noi, avansate.  Citește în continuare

Agresiunea contra Siriei are la bază şi interese economice

siriya-660Despre aceasta a relatat într-un interviu dl. Ali Al-Ahmad, reprezetant al uniunii comerciale ruso-siriene. Interviul a fost acordat agenţiei de ştiri ANNA-News. Voi reproduce în următoare articole principalele idei şi cifre.

– Deja de doi ani continuă acest război nedeclarat. Ce se întîmplă cu viaţa economică din Siria, la moment?

– Într-adevăr. Această agresiune perfidă continuă deja de doi ani. Sunt forţe atît interne, cît şi externe care se implică indirect în viaţa politică, economică şi socială a Siriei. Este un lucru negativ, care duce la perturbări economice în diferite regiune ale ţării.

La graniţa cu Turcia deja nenumărate obiective industriale au fost fie distruse, fie acaparate de teroriştii finanţaţi din exterior. Au fost jefuite peste 4 mii de uzine mici, medii sau de mare capacitate – total jefuite şi scoase din funcţie. Cele mai multe dintre ele sunt uzine de textile şi de producţie alimentară.

Ca informaţie suplimentară, în Siria sunt peste 130 mii fabrici şi uzine cu diferite destinaţii şi de diferite mărimi.

Dintre acestea, la moment între 45-50% şi-au încetat activitatea. Iar cele rămase în funcţiune nu depăşesc 30% din capacitatea de lucru.

 – Atunci, cine şi cum mai ţine economia funcţionabilă?  Citește în continuare

Iranul – viitoarea victimă a luptei în numele „libertăţii şi democraţiei”?

Prin mass-media, tot mai des se face aluzie la pericolul pe care îl prezintă Iranul. Se face mare vîlvă despre programul său nuclear, băgundu-se lumea în speriaţi precum că acest stat fundamentalist are ca scop producerea energiei atomice în scopuri războinice. De ceva timp, dar mai ales în timpul lui George W. Bush, Iranul „face” parte din aşa-zisa Axă a Răului, alături de Coreea de Nord şi Cuba. Iar mai nou, ziarele occidentale, precum şi opinia publică a „vestului sălbatic” făcea valuri de isterie democratică privitor la legislaţia din statul respectiv şi la felul în care sunt respectate drepturile femeilor.

În opinia publică, atît internaţională, cît şi locală s-a format un curent de opinie care, fără a cunoaşte cauzele, condamnă Iranul, considerîndu-l un duşman al „lumii libere”. Fiind manipulaţi prin mijloace moderne de zombare, foarte mulţi dintre noi chiar cred în ceea ce ni se spune la televizor sau prin ziare. Pentru această categorie mare de oameni, Iranul este o ameninţare la adresa „păcii” internaţionale, la adresa „valorilor” democratice şi ameninţă restul lumii prin „fundamentalismul” său. Şi cu atît mai mult, toţi aşteaptă să se înceapă mai repede războiul dintre SUA şi Iran.

Într-adevăr, dacă societatea este supusă unui proces continuu de informare „imparţială”, ea ajunge o masă de zombaţi. Exemplul cu Iranul este destul de concludent.

Dacă privim starea de lucruri dintr-un punct de vedere puţin mai diferit, putem ajunge la altă concluzie. Şi această altă concluzie, nu poate fi alta decît că Iranul este victima unui atac informaţional din parte lumii „civilizate”. Citește în continuare