La sădit stejari la Cojuşna.

Pe 27 şi 28 martie 2009, asociaţia „Noua Dreaptă” a plantat cîteva hectare de stejari în pădurea Cojuşna.

În locul concertelor uniriste din centrul Chişinăului, membrii asociaţiei au ales să facă un lucru util şi plăcut: sădirea unor pomi.

Acţiunea a sporit spiritul camaraderiei între membri, punîndu-se totodată în aplicare îndemnul „Oratoria ta să fie oratoria faptei”.

Citește în continuare

Anunțuri

Capela de la Călăraşi. 13-20 august 2010.

O săptămînă în care am fost rupţi de civilizaţie. Fără servicii comunale, fără paturi moi. Apă potabilă la un kilometru. Apă pentru construcţie şi nisipul – la doi kilometri.

Hrană – ceea ce am pregătit la bucătăria improvizată la umbra unui tufiş de salcîm. Adăpostul – o improvizaţie de nuiele, fîn, crengi şi polietilenă.

Surse de informare „imparţiale” – zero.

În schimb, am avut din plin entuziasm, credinţă, şi dorinţă de a face un lucru bun.

Între 13 şi 20 august 2008, am lăsat traiul de rutină din mijlocul „civilizaţiei” în schimbul a cîtorva zile de muncă cu drag şi a cîtorva nopţi cu cer senin şi cîntec de chirieci.

Mai jos urmează o mică galerie de fotografii din acele zile de muncă, grele prin călduri şi lipsă de comodităţi, dar frumoase prin spirit de camaraderie, motivaţie şi bucurie de a face un lucru bun.


Citește în continuare

4. Legea educaţiei

„Trebuie să devii altul. Un erou. În cuib fă-ţi toată şcoala. Cunoaşte bine Legiunea”

„Cei ce seamănă cu lacrămi, cu bucurie vor secera” (Ps. 125.5)

Unul din pilonii de bază, absolut necesari ridicării unui om nou şi edificării unei lumi mai bune este educaţia. Acest element a fost folosit mereu, de orice civilizaţie conştientă de rostul său. Continuitatea unui neam stă înfiptă în educaţia pe care o împărtăşă urmaşilor. În dependenţă de gradul său valoric de dezvoltare, un neam, sau o civilizaţie îşi edifică un sistem de învăţămînt propriu. Roadele acestui sistem de învăţămînt vor fi în directă proporţionalitate cu munca şi dăruirea depusă în acest sens.

Să privim spre societatea comunistă. Aceasta îşi educa viitorul printr-o medotă mecanicistă. Copii petreceau cît mai puţin timp în familie. Influenţa părinţilor sau a valorilor familiale erau strîmtorate în dauna educaţiei publice. Grădiniţele luau copii de la vîrste fragede.  Din şcoli începea îndobitocirea feroce: octombrei, decembrei, piorieri, organizaţie de consomolişti, etc. Reuşita acestui sistem ateu era bazată pe îndepărtarea copiilor de părinţi şi includerea copiilor în sistemul de învăţămînt ideologizat, unde totul trebuia să fie acceptat. Scopul pe care şi l-a pus sistemul comunist prin educaţie a fost crearea omului docil, supus, lispit de valori, o simplă unealtă de producţie. Nivelul de pregătire spirituală al acestor „ucenici” era ignorat total, punîndu-se în schimb, accent pe materialism mecanicist şi ateism ştiinţific. Roadele acestui sistem au fost la fel de amare ca şi sistemul însuşi. Înafară de înalta specializare a unor tehnicieni, marea masă a celor educaţi în sistemul comunist erau copia fidelă a ideologiei, oameni care nu erau în stare să-şi conştientizeze rostul lor, darămite să îşi asume anumite calităţi de erou.

Sistemul democratic, oricît de uimitor nu ar părea pentru unii, nu diferă cu mult de cel comunist. Ca şi ateismul ştiinţific, societăţile cu „democraţii tradiţionale” se axează pe următorii piloni distructibili:

  • Restrîngerea influenţei părinţilor asupra copiilor, distrugerea familiei.
  • Ştergerea memoriei istorice şi umilirea înaintaşilor în faţa copiilor.
  • Anihilarea sistemului de valori predecesor sistemului.
  • Încercarea creării unei societăţi egalitariste, multiculturaliste şi cosmopolite. Citește în continuare

Tabăra de muncă în Căuşeni

În luna august, membrii şi simpatizanţii Noii Drepte au organizat o tabără de muncă şi de formare instructiv-spirituală la Manastirea „Sf. Mironosite Marta si Maria” (Hagimus), raionul Căuşeni.

Orarul şederii la mânăstire a fost respectat cu stricteţe. Fiecare membru a primit o ascultare, pe care trebuia să o îndeplinească cu seriozitate.
Pe lângă rînduiala zilnică, în cadrul taberei au fost organizate două şedinţe formativ-educative care au avut ca subiect „Conceptul de etnos, popor şi naţiune prin prisma paradigmei tradiţionaliste, moderne şi postmoderne”, o incursiune în istoria mişcărilor studenţeşti din România interbelică şi prezentarea generală a istoricului Noii Drepte din Republica Moldova.