Perioada Bizanțului clasic (II)

3. Lupta pentru supraviețuire (630-717)

Ascensiunea arabilor cauzează imperiului probleme serioase. Pe lîngă pierderea teritoriilor din Orientul Apropiat și Nordul Africii (Palestina, Siria, Egipt), însăși capitala statului este pusă în pericol. Au avut loc două asedii asupra Constantinopolului, în fața cărora, armatele bizantine au reușit să facă față.

674-678  are loc primul asediu asupra Constantinopolului. Yazid I, conducătorul arabilor nu a reușit să înfrîngă rezistența armatelor imperiale, precum și a puternicelor ziduri de apărare, ridicate de Teodosie I. A fost o victorie strategică a bizantinilor.

698 – este pierdută Catargina în fața arabilor. Acest eveniment a deshiscalea arabilor spre Spania.

717-718 – cel de-al doilea asediu arab asupra Constantinopolului. Armatele arabe terestre au suferit o grea înfrîngere în sub zidurile polisului, fiind decimate și de o epidemie de ciumă, și de atacurile bulgarilor. Iar flota arabă, în număr de 2560 de vase a fost nimicită cu ajutorul focului grecesc, doar 5 corăbii rămînînd întregi.

Tot în această perioadă are loc formarea primului Țarat al Bulgariei, în anul 679, sub conducerea lui Asparuch. Cu toate acestea, stăpînirea bizantină la gurile Dunării se menține, cu ajutorul flotei imperiale. Descoperirile arheologice au scos la iveală semne ale unei înfloritoare activități economice în secolele VI-VII.  Citește în continuare

Anunțuri

3. Epoca de tranziție spre o Nouă Romă (330-630)

Deși sunt mai multe păreri privitor la data constituirii Imperiului Bizantin, majoritatea istoricilor consideră că data de 11 mai 330, atunci cînd a fost inaugurat oficial Constantinopolul, reprezintă începutul istoriei bizantine.

Perioada anilor 330-630 reprezintă etapa de tranziție spre o Nouă Romă. Ca aspecte principale ale epocii putem enumera: decărea Romei și afirmarea Constantinopolului, trecerea de la păgînism la creștinism, mutarea centrului de greutate al economiei din Peninsula Italică spre estul mediteranei, etc.

Alte date pentru începerea istorirei Bizantine ar fi:

– împărțirea definitivă a Imperiului sub Teodosie I în anul 395.

–  domnia lui Iustinian I (527-565).

– guvernarea lui Heracliu (610-641).

1. Dezvoltarea economică.

Înființarea și dezvoltarea rapidă a orașului de pe malul Bosforului a avut loc datorită următorilor factori:

– așezarea importantă din punct de vedere strategic (care a adus beneficii economice, politice și militare).

– decăderea politică a Romei și instabilitatea din Vestul Europei. Citește în continuare

Ororile statului „român” modern

Din cîte ştim, la mijlocul veacului XIX, are loc formarea statului „român” modern. Procesul a fost cauzat de slăbirea vizibilă a Imperiului Otoman, precum şi de creşterea influenţei occidentale în regiunea Europei de Sud-Est, ca urmare a războiului din Crimeea (1853-1856).  Anii cei mai reprezentativi pentru procesul de formare a unui prim stat unitar român au fost:

1848 – revoluţia paşoptistă, înfăptuită de tineri intelectuali formaţi în scolile occidentale (aceasta reprezintă implicarea occidentalilor în traburile unui stat străin).

1857 – formarea comisiilor Ad-Hoc la Iaşi şi Bucureşti.

1859 – unirea Pricipatelor Române.

1862 – recunoaşterea oficială a unirii şi preluarea numelui de România.

1878 – cucerirea indepenţei de stat. Citește în continuare