Dominique Venner ne-a părăsit. Mesajul său de adio.

dominique-venner-500x261Marele istoric şi eseist Dominique Venner şi-a dat sufletul, marţi, 21 mai, lîngă Catedrala „Notre Dame” din Paris, loc important al istoriei multimilenare al Franţei şi al Europei. Oferim mai jos textul unde el explică „raţiunile” acestei morţi voluntare. Deşi nu face referire directă la cauza sinuciderii, este uşor de observat că gestul său reprezintă un protest contra agendei guvernului socialist francez de distrugere a poporului francez prin promovarea relaţiilor homosexuale.

Declaraţia lui Dominique Venner

„Sunt sănătos trupeşte şi spiritual şi sunt copleşit de iubire pentru soţia mea şi pentru copiii mei. Iubesc viaţa, şi nu aştept nimic de dincolo, înafară de perpetuarea rasei şi a sufletului meu.

Totuşi, în seara acestei vieţi, eu mă simt nevoit să reacţionez cît timp mai am puteri, în faţa pericolelor imense ce stau în faţa patriei mele franceze şi europene. Cred că este necesar să mă sacrific pentru a rupe somnul letargic care ne copleşeşte. În semn de protest, eu îmi ofer ceea ce-mi rămîne din această viaţă. Aleg un loc de o înaltă simbolistică – Catedrala „Notre Dame” din Paris, pe care o respect şi o admir şi care a fost edificată de geniile înaintaşilor mei.

În timp ce atîţia oameni se transformă în sclavi ai propriilor interese, gestul meu vine să aducă un exemplu de voinţă. Îmi dau moartea cu intenţia de a trezi conştiinţele adormite. Eu vin să protestez contra acestui mare pericol. Eu protestez contra acestei otrăvi sufleteşti şi contra patimilor individuale, care vin să distrugă valorile noastre identitare – inclusiv familia, soclu intim al civilizaţiei noastre multimilenare.  În timp ce apăr identitatea tuturor popoarelor la ele acasă, mă răscol de asemenea împotriva crimei care vizează înlocuirea populațiilor noastre. Citește în continuare

Franţa: peste un milion de oameni au manifestat contra extremismului liberal

-Sute de mii de persoane au mărşăluit duminică după amiază, la Paris, pentru a manifesta contra căsătoriilor homosexuale. Pentru a împiedica accesul protestatarilor pe Champ-Elysees, jandarmii au folosit forţa fizică şi gaze lacrimogene.

Un mare număr de opozanţi, printre care şi familii întregi s-au masat între cartierul „Defense” şi Arcul de Triumf pe o lungime de 5 km., formînd ceea ce organizatorii au numit „o armată mobilizată”.

La ora 17.00, organizatorii estimau un număr de 1,4 milioane de participanţi.

Pe un podium gigantic instalat în partea de sus a străzii, deputatul UMP (Uniunea pentru o Mişcare Populară),  Henry Guaino, s-a adresat manifestanţilor: „Pe 13 ianuarie aţi fost un milion. Astăzi sunteţi mai mulţi.” Amintim că primul protest, din 13 ianuarie 2013, a strîns 340 mii de oameni potrivit autorităţilor, şi circa un milion, potrivit organizatorilor. Totodată, la manifestaţie au participat şi membri de vază ai Frontului Naţional.

Înaintea manifestaţiei de ieri, poliţia se aştepta la o mobilizare mai mică: între 150-200 mii participanţi.  Citește în continuare

Planurile iudaismului faţă de pămîntul şi neamul românesc

romania_colonie_ue3Este unul dintre cele mai cutremurătoare fragmente din cartea „Pentru legionari”, scrisă de Căpitan. Ideile păstrează amprenta vremii, şi prin urmare, unora le-a putea părea învechite.
Dar, haideţi să citim aceste fraze din afara cenzurii corectitudinii politice. În final veţi observa că atît în perioada interbelică, dar mai ales în cea post-comunistă, poporul român a fost supus acestui gen de etnocid.
De altfel, cine au ocupat bogăţiile ţării, şi au creat vrajbă prin presă şi partide, dacă nu jidanii? Cine, dacă nu jidovii ne-au otrăvit prin rachiu, ne-au îndemnat la defrîu şi ni l-au scos pe Dumnezeu din suflete?…
„Deci, încã odatã: nu ne aflãm în fata unor bieti indivizi veniti la întâmplare, de capul lor, dupã adãpost aici la noi. Ne aflãm în fata unui stat iudaic, a unei armate care vine la noi cu planuri de cucerire.  Miscãrile de populatie jidãnesti sunt împinse spre România dupã un plan bine stabilit.
Probabil, marele stat iudaic urmãreste crearea unei noi Palestine, pe o portiune de pãmânt care pleacã de la Marea Balticã, cuprinde o parte din Polonia si din Cehoslovacia, jumãtate din România pânã la Marea Neagrã, de unde uşor ar putea avea legãturã pe apã cu cealaltã Pale stinã.
Cine este naivul care sã creadã cã mişcãrile de populatie ale maselor jidãnesti se fac la voia întâmplãrii? Ei vin cu un plan, dar nu au curajul armelor, al înfruntãrii riscului, al sângelui vãrsat, ca mãcar acestea sã le creeze o bazã de drept pe acest pãmânt.

Moschee ridicată pe banii statului în Franţa

musulmaniAdministraţia oraşului Brest (vestul Franţei) intenţionează să aloce 160 mii euro pentru construcţia unei moschei. Într-un comunicat recent, consilierul municipal Brigitte Hu s-a arătat mirat de faptul că în planul bugetar pentru anul 2013 este menţionată şi o subvenţie în valoare de 160 mii euro pentru construirea unui „edificiu de cult musulman”.

„Legea din 1905 privind separarea statului de biserică enunţă clar că administraţia publică nu se poate implica direct în finanţarea diferitor culte religioase”, a adăugat alesul local în comunicatul său. „Atunci cînd oraşul Brest finanţează lucrările de renovare a unor biserici, este în virtutea datoriei de a păstra patrimoniul arhitectural. Dar în virtutea cărei legi dl. Francois Cuillandre (primarul socialist al oraşului Brest) a decis să aloce din bugetul oraşului pentru 2013 o sumă de 160 mii euro pentru ridicarea unui edificiu musulman în Brest? Este vorba de un local privat al comunităţii musulmane sau de un local municipal pus la dispoziţia comunităţii musulmane? În cel de-al doilea caz, ce fel de lucrări ar merita o subvenţie atît de mare?

În răspuns, administraţia i-a dat dreptate lui Brigitte Hu şi a declarat că este vorba de o „simplă eroare tehnică”. Potrivit municipalităţii socialiste, subvenţia ar fi trebuit să fie pentru un „edificiu cultural” (nu pentru un „edificiu de cult”) şi că ar fi vorba de doar cîteva mii de euro. Dat fiind că acest document nu poate fi modificat decît de consiliul municipal, administraţia promite că greşeala va fi reparată într-un timp cît mai scurt.  Citește în continuare