Uniforme în școli

Una din problemele relativ noi care persistă în sistemul actual de învățămînt este cea a vestimentației. În ce constă această problemă?

Nu există o regulă care să impună un anumit model vestimentar pentru elevi și studenți.

Prin urmare, în dependență de resurse financiare și fantezie, elevii încearcă toate modelele vestimentare posibile. Unii nu se îngrijesc prea mult de aspectul lor exterior, provocînd situații neplăcute celor din jurul lor (fenomen care se manifestă mai mult în școlile occidentale, unde elevii cu înclinații non-conformiste sau revoluționare abordează un stil vestimentar nepotrivit unei instituții de învățămînt).

În schimb, alți elevi sau studenți (mai ales fetele) acordă o atenție deosebită și chiar excesivă aspectului lor exterior. Nu se ține cont de faptul că în toate trebuie să existe o limită, iar de multe ori, elevii și chiar profesorii își pierd concentrația asupra orelor din cauza aspectului ispititor al unora din fete.

Apar în acest caz, mai multe probleme:

1. Elevii/studenții simpli sau modești, care frecventează lecțiile pentru menirea lor – căpătarea unor cunoștințe – se simt deseori distrași de la ore. În loc ca atenția lor să fie îndreptată spre însușirea materialului predat de profesor, nu de puține ori ei sunt abătuți fie de niște picioare în proporție de 90% dezbrăcate, fie de niște pantaloni de ultimă modă, care nu fac decît să dezbrace o fată, fie de niște tocuri de o schioapă jumătate

2. Elevii din familiile defavorizate se simt în mod evident marginalizați. Deși depun eforturi financiare mari pentru a-și cumpăra haine cît de cît decente pentru liceu sau universitate, oricum de vor simți inferiori celor ce se îmbracă de la magazine de firmă. În mod indirect și reușita elevilor săraci este  mai mică.  Citește în continuare

Anunțuri

Revenirea la forma tradiţională a şcolii

Şcoala noastră, dacă dorim să aducă rezultate bune, trebuie readusă la forma ei tradiţională.

În ce constă aceasta?

Mai întîi vă prezint o situaţie paralelă din lumea necuvîntătoarelor, pentru a înţelege mai bine contextul:

„Avem exemplul cu puiul de găină care a crescut alături de un cîrd de răţuşte, exemplu pe care-l voi reproduce din memorie: „Din prima zi de viaţă, un pui de găină a fost schimbat la o raţă care avea cîteva răţuşte, de asemenea abia ieşite din ou. Totul a decurs bine în primele săptămîni de coexistenţă. Puiul s-a încardat foarte bine în modul de viaţă al răţuştelor cu puf. Mîncau aceeaşi mîncare şi se încălzeau sub aripa aceleaşi mame. Şi această situaţie relativ bună a continuat pînă într-o zi… Răţuştelor deja le căzuse puful, locul căruia a fost luat de pene. Acesta este timpul cînd deja raţa trebuie să-ţi înveţe ordaslele arta înotului.

Şi a sărit raţa în iaz. Răţuştele după ea, cîte una, încetul cu încetul. La început mai timid, dar s-au adaptat rapid. Dar iată că puişorul nostru ezita să facă acest pas. În cele din urmă s-a aruncat în iaz, crezînd că se va deprinde asemeni răţuştelor.

Dar, din păcate, nefiind dotat cu pene dese şi membre inferioare plate, s-a dus la fund peste cîteva clipe.

Şi a murit…”

Cam aceeaşi este situaţia din sistemul de învăţămînt socialist de azi. Băieţii şi fetele laolaltă, sunt crescuţi în clase în care predau atît profesori, cît şi profesoare. Nu se pune accent mai deloc pe caracterul de gen al elevului, iar asta are efecte grave pentru dezvoltarea personalităţii sale. La fel ca puiul din exemplul de mai sus, ei sunt crescuţi în spirit străin rostului lor în acestă societate. Şi prin urmare, să nu ne mirăm că mulţi din maturii de azi, îşi încurcă funcţia socială – bărbaţii au grijă de copii, iar femeile îşi lustriesc cariera.  Citește în continuare

Schimbări necesare în sistemul de învăţămînt

Sistemul de învăţămînt ocupă un rol deosebit în dezvoltarea şi securitatea oricărui stat. Prin această „uzină de cadre” se modelează şi se educă viitorii specialişti, care sunt necesari mai ales pentru un stat mic şi aflat în dezvoltare, ca Moldova. Iată de ce, trebuie să acordăm o atenţie sporită acestui domeniu de activitate.

Suntem nevoiţi să constatăm că din păcate, la noi în ţară, sistemul de învăţămînt funcţionează  slab, iar roadele acestuia nu sunt dintre cele mai bune. Undeva se greşeşte: fie în copierea pripită a strategiilor educaţionale occidentale, fie în implementarea lor în societatea noastră, fie în atitudinea cu care noi tratăm viitorul ţării.

Aspectul care „doare” este proasta funcţionare a acestui sistem, care atrage în mod direct urmări destul de grave, atît pe termen scurt, cît şi pe termen lung. Nouă nu ne rămîne decît să căutăm unde „s-a greşit”, şi să propunem o alternativă.

Unul dintre minusurile sistemului actual de învăţămînt, este metoda primitivă de a promova elevii în clasele următoare. Din cîte ştim, învăţămîntul gimnazial de 9 clase este obligatoriu.

În fiecare an şcolar, elevul trebuie să însuşească un anumit material şcolar, ca mai apoi să îşi susţină capacităţile prin examene. Pentru a promova în anul următor este obligatoriu ca toţii elevii, indiferent de capacităţi, să înveţe un an. Mai mult, datorită supra-dezvoltării relaţiilor de „cumătrism” şi a corupţiei practic nu sunt cazuri de elevi corigenţi (care „să fie lăsaţi clasa”). Astfel, avem mai multe aspecte negative:  Citește în continuare