Sclavul de ieri şi sclavul de azi

  Ar fi greşit să credem că sclavagismul nu mai există. Poate că forma sa exterioară a fost schimbată, dar în esenţă încă trăim vremuri de cruntă sclavie.

Pînă la aprobarea primelor legi cu privire la libertatea oamenilor (secolele XVII-XVIII) a existat sclavia fizică, directă. Ea s-a manifestat prin exploatarea fizică forţată a muncii anumitor categorii de populaţie: prizonieri de război, clase lipsite de drepturi, infractori, etc. Ei erau conştienţi de faptul că sunt robi şi se resemnau cu gîndul că toată viaţa lor vor munci pentru bunăstarea celor care îi asupresc. Ei erau strict supravegheaţi şi orice încercare de rezistenţă sau evadare era crunt pedepsită.

Un aspect important al acelui tip de sclavagism l-a constituit faptul că el era direct: sclavul era conştient de realitatea în care se afla. Acest lucru influenţa randamentul muncii efectuate de un astfel de sclav, care era nemijlocit mai mic.

Contrar celor învăţate în şcoală, modernizarea, sau umanismul declaraţiilor universale privind drepturile omului n-au pus capăt nici pe departe sclaviei. Chiar la nivel direct, în SUA a existat exploatare a muncii negrilor pînă în 1865…

Modernizarea, pe de o parte, a pus capăt exploatării directe, dar pe de altă parte, a dat frîu unei alte exploatări: celei ascunse, perfide. Citește în continuare

Anunțuri

Consumatorismul – o formă fără fond

Care este omul tipic al zilelor noastre? Desigur că consumatorul docil. Unde nu te întorci vezi numai indivizi care sunt într-o continuă goană după „bine”.  Consumatorul docil este produsul direct al societăţii de consum. Este poate, ultimul stadiu de degradare morală şi identitară la care poate ajunge o fiinţă umană. Liberalismul economic, anume aceasta şi îşi propune să realizeze: o societate de „liberi” consumatori, lipsită de identitate şi într-o continuă căutare de produse numai bune de consumat.

        Tindem spre o societate globală, iar acest lucru se observă cel mai mult în politica socială, promovată de majoritatea statelor. Gradul de exploatare economică din întreaga lume, la momentul actual este de neimaginat. În faţa acestei politici, bine gîndite de nişte oarecare „filantropi”, noi apărem ca nişte prăzi uşoare. Citește în continuare

Goana după drepturi

        Viaţa fiecăruia dintre noi s-a transformat într-o continuă goană după drepturi. Omul contemporan nu are alt ideal în viaţă decît acela de a dispune de cît mai multe drepturi din partea statului. Cu toţii vrem drept la liberă exprimare, drept  la alegere, drept la liberă asociere, drept la proteste, drept de vot (de parcă votul său ar avea vreo putere de decizie). 

        Gîndirea omului de astăzi, trăirea interioară a acestuia, nu se rezumă la nimic altceva decît la cerşirea drepturilor. S-a ajuns chiar ca eficienţa unui stat să fie apreciată după cantitatea de drepturi pe care i-o acordă cetăţeanului: „cu cît sunt mai multe drepturi cetăţeneşti, cu atît statul este mai democratic”, cam la asta se rezumă gîndirea utopstă a unui individ contemporan. Citește în continuare